Vechimea aşezării de astăzi Puşcaşi, nu poate fi stabilită cu precizie, primele urme de locuire datând din perioada Latene a epocii fierului.

Aici a existat dintotdeauna o comunitate, având se pare ca ocupaţii agricultura, creşterea animalelor, prelucrarea lemnului şi a lutului.

Primele informaţii despre această aşezare le avem din sec. al XV-lea, mai exact din timpul domniei lui Alexandru cel Bun, când într-un document datat în ziua de 12 iulie 1415, sunt pomenite între altele şi satele de pe Valea Racovei.

Unul dintre satele menţionate în acest document este şi satul Puşcaşi de azi, dăruit alături de alte sate de panul Negrea (Negru) mănăstirii Bistriţa.

Numele acestor sate de pe Valea Racovei lipsesc deoarece locul unde sunt menţionate în hrisov este rupt.

Aflăm numele acestor aşezări, dăruite de boierul Negru (Negrea) mănăstirii Bistriţa, ceva mai târziu, la sfârşitul sec. al XV-lea într-un document datat la 15 octombrie 1491 emis la Suceava, la curtea domnitorului Moldovei, Ştefan cel Mare.

Acest document conţine două feluri de ştiri: una din ştiri se referă la vechii proprietari ai moşiilor din jurul târgului Vaslui, a doua ştire se referă la hotarul moşiei târgului Vaslui.

Citeste mai departe...

Teritoriul comunei Puşcaşi este situat în cadrul unei mari unităţi morfologice - Podişul Central al Moldovei având limite de separaţie faţă de altă mare unitate geomorfologică - colinele Tutovei pe Valea Racovei

Satele componente ale comunei Puşcaşi sunt situate pe versanţii de la poalele foştilor codri, beneficiind în general de un relief variat (terenuri împădurite, zone propice pentru vii şi livezi, izvoare naturale, resurse naturale de nisip şi gresii). O parte a comunei prezintă particularităţi din punctul de vedere a gradului de eroziune a solului, terenuri supuse degradării şi pericolului alunecărilor de teren situate în pante mari cu numeroase izvoare de suprafaţă.

Climatul comunei are un caracter permanent continental şi poate fi caracterizat printr-o temperatură medie anuală de 9,2 grade Celsius conform datelor de la Staţia meteorologică Vaslui. Precipitaţiile atmosferice au valori cuprinse între 500- 800 mm în medie pe an, regimul lor fiind neuniform. Vânturile cele mai frecvente bat din direcţia Nord, Nord - Vest, Sud şi Sud- Est.

Reţeaua hidrologică o formează pârâul Racova cu bazinul hidrografic Racova ce are o suprafaţa de 187 ha şi pârâul Puşcaşi, ce traversează centrul de comună Puşcaşi care preia apele pluviale de pe versanţi şi se varsă în pârâul Racova. Apele subterane sunt legate de succesiunea rocilor permeabile şi impermeabile.

Substratul geologic este constituit din depozite argilo- nisipoase aparţinând perioadei sarmatiene, nisipuri argiloase, argile, intercalaţii subţiri de gresii, marne nisipoase şi prundişuri pliocene. Relieful actual al comunei este o acţiune directă a agenţilor exteriori care au permis o adâncire rapidă a văilor şi a unei structuri orientate spre sud- est.

Vegetaţia pe teritoriul comunei aparţine de zona de silvostepă şi zona de pădure.

În cadrul comunei Puşcaşi conform datelor de la ultimele alegeri locale din iunie 2004, îşi desfăşoară activitatea mai multe organizaţii locale ale partidelor politice, subordonate filialelor sau organizaţiilor judeţene cum ar fi : Partidul Social Democrat, Partidul Democrat, Partidul Naţional Liberal, Partidul România Mare, Partidul Acţiunea Populară, Partidul Conservator, Partidul Forţa Democrată din România, Partidul Noua Generaţie.

Organizaţiile sindicale la nivelul comunei Puşcaşi nu sunt constituite decât la nivelul cadrelor didactice afiliate la organismele sindicale din învăţământ de la nivel judeţean.

Populaţia comunei Puşcaşi este de 3711 locuitori. După numărul de locuitori şi suprafaţa comunei, comuna Puşcaşi este o comună de gradul II. În cele 4 localităţi componente ale comunei sunt un număr de peste 1100 gospodării. Indicatorii reprezentând condiţiile concrete de locuit sunt următorii: 80 mp media unei locuinţe care asigură 16 mp. Pentru o persoană cu o medie de 3 persoane într- o cameră.